> Istorie si Traditii Reg.1 Graniceri Garda: Granicerii, numiti Oastea de Margine din sec.XlV pana la inceputul sec.XIX, au fost organizati intr-o forma unificata prin Legea de Organizare a Puterii Armate din 24 iulie 1864, prin contopirea trupelor teritoriale de profil din Muntenia si Moldova, trecerea lor directa sub autoritatea Ministerului de Resboi si impartirea zonelor de frontiera “Cordonul Dunarii” si “Cordonul Muntilor” in 4 Inspectorii. Serviciul militar era de 6 ani.
Prin Decretul Domnesc din 05 aprilie 1869, se creeaza Divizia 1 Teritoriala Bucuresti, in compunerea careia intrau trupele teritoriale de dorobanti. Serviciul militar la aceasta arma creste la 7 ani, pe parcursul carora se faceau mai multe concentrari periodice.
La 01 aprilie 1904 apare Legea pt Instituirea Corpului de Graniceri, sub comanda generalului Staur Simionescu, provenit de la trupele de Venatori. Se stipula ca dependenta operativa era fata de Ministerul de Resboi, iar cea vamala fata de Ministerul de Finante. Recrutarea se facea din randurile celor care aveau deja 1 an vechime la unitati operative de infanterie, nu suferisera sanctiuni, stiau sa citesca si sa scrie. Se infiinteaza Batalionul de Graniceri Bucuresti, cu 45 ofiteri si 1542 trupa. Efectivele ajung in 1906 la 46 ofiteri si 2023 trupa.
La 01 aprilie 1912, prin Legea de Reorganizare a Corpului de Graniceri, se schimba denumirea unitatii din Bucuresti in Regimentul 1 Graniceri. Acesta va avea un batalion propriu de instructie la Sinaia, unde va asigura garda la Palatul Peles si va face instructie montana si pe schiuri sub conducerea maiorului Badulescu. Serviciul militar va avea 3 ani, cel mai lung din armata romana, impreuna cu jandarmii si marinarii

In timpul Primului Razboi Mondial, Regimentul 1 Graniceri a participat la ofensiva din Transilvania, avansand prin valea Oltului pana la Sibiu. A fost decorat la 8 noiembrie 1918 de catre Regele Ferdinand l. la Palatul Regal din Iasi cu Ordinul Mihai Viteazul cl.lll. prin ID1592/27 iunie 1918, pt avantul cu care au luptat in crancenele lupte din 1916. In 15 august 1916, atacand cu furie, obliga un regiment inamic sa se retraga in dezordine, capturand prizonieri, arme, materiale si un tren blindat. “Apoi s-au distinsin in mod stralucit in luptele de aparare a defileului Turnu-Rosu, in luptele de la Coti, si in toate luptele ce au urmat de la Muntii Fagarasului si pana la Milcov, demonstrand cele mai frumoase calitati militare ce un corp de trupa poate arata pe campul de onoare.” (citat de pe brevet).  Au fost distinsi 7 ofiteri ai regimentului cu Ordinul Mihai Viteazul cl.lll. Lt.col.Dumitriu este decorat de Henri Berthelot, comandantul misiunii militare franceze in Romania, cu Legiunea de Onoare.

Evolutia organizarii si a efectivelor in perioada interbelica a fost urmatoarea: 1927 - 4 regimente incadrate cu 313 ofiteri si 21.800 trupa; 01 iunie 1930 – 6 regimente; 01 mai 1931 – 8 regimente; februarie 1941 – 10 regimente, la care se adauga 8 plutoane de Graniceri Calari, 1 divizion de Artilerie Granicereasca (antitanc), si pana in 1942 inca 9 batalioane fixe regionale.
Prin Decretul Regal 333 / 05 februarie 1932, unitatea din Bucuresti devine Regimentul 1 Graniceri Garda, componenta a Diviziei de Garda.
In timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941 Regimentul 1 Graniceri da lupte grele la Palatul Telefoanelor, avand pierderi 17 morti.

In al Doilea Razboi Mondial unitatea ia parte la campania de eliberare a Basarabiei si de cucerire a Odessei. In 1942 au fost distinsi 2 ofiteri ai regimentului cu Ordinul Mihai Viteazul cl.lll. La 23 august 1944 Corpul Granicerilor numara circa 42.500 de militari. Regimentul 1 Graniceri intra in lupta impotriva trupelor germane care atacau Bucurestiul; a reusit sa ocupe, cu pierderi minime, dand masura caracterului de elita a ostasilor sai, cazarmi si tabere germane in zona Aparatorii Patriei, sa captureze grupari ofensive germane din zona Tunari-Pipera si sa ocupe Aerodromul Bucuresti-Chitila.
Dupa venirea truplelor sovietice, au fost desfiintate regimentele 2, 3, 4, 5, 6, 7, reducandu-se efectivele Corpului de Graniceri la 12.000. La 21 iunie 1947, prin Legea nr.208, granicerii trec in subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

> Uniforma de soldat Regimentul 1 Graniceri - 1916:
Uniformele purtate de infanteristi în timpul primului război mondial (1916-1918) erau similare celor de infanterie ce au fost adoptate în anul 1912 şi au suferit o serie de modificări în 1916. Ele erau compuse din următoarele elemente:
• Capelă din postav gri cu paspoale verde inchis, având în faţă numarul regimentului „1”;
• Cască model “Adrian”, cu cifrul regal;
• Veston din postav gri, încheiat la un rand de nasturi ascunşi. Era prevăzut cu 4 clape rectangulare de buzunar, 2 la piept şi 2 laterale. Gulerul era răsfrânt, paspoalat cu verde, ornat cu petliţe din postav verde. Epoleţi din postav gri, paspoalaţi cu verde. Pe epoletul drept era fixat un suport cilindric, din stofă, care susţinea cureaua armei;
• Pantaloni din postav gri, cu vipuşcă verde;
• Eghilet neimpletit verde
• Manta din postav gri, încheiată la două rânduri de câte 4 nasturi negri, din metal. Era prevăzută cu două capace rectangulare de buzunar, laterale, dispuse orizontal. Gulerul şi manşetele erau răsfrânte. Gulerul era paspoalat cu verde si avea petliţe verzi, iar epoleţii aveau paspoal verde. Pe epoletul drept era fixat un suport cilindric pentru armă, ca şi la veston. La spate, mantaua avea două capace de buzunar false, dispuse vertical, paspoalate cu verde, fixate cu câte doi nasturi metalici, unite la partea superioară printr-o martingală paspoalată cu verde;
• Moletiere din postav gri;
• Bocanci din piele neagră sau natur;
• Centură din piele neagră, cu cataramă sau pafta neagră, simplă;
• Cartuşiere din piele neagră, de formă rectangulară, fixate pe centură, frontal, de o parte şi de alta a paftalei. Opţional, se pot purta şi cartuşiere austriece, italiene sau ruseşti din timpul primului război mondial;
• Port-baionetă, din piele neagră, purtată pe şoldul stâng;
• Port-lopată din piele neagră, pentru lopata Linemann, purtată pe şoldul stâng, în spatele port-baionetei, fixând prin cureaua inferioară teaca baionetei;
• Sac de merinde din doc natur, prevăzut cu buzunar anterior pentru bidon, purtat în bandulieră pe şoldul stâng;
• Bidon din metal, de formă alungită, purtat în buzunarul sacului de merinde. Opţional, se pot purta şi alte modele de bidoane, germane, ruseşti, austro-ungare, din timpul primului război mondial;
• Mască de gaze model românesc (1916), franceză (M-2) sau rusească (Zelinsky-Cumant);
• Raniţă de formă rectangulară, din doc impermeabilizat negru, cu curele din piele neagră.
Însemnele de grad erau reprezentate prin galoane de bumbac galben (1 galon lat pentru fruntaş, 2 galoane late pentru caporal) sau din fir auriu (1 galon lat pentru sergent, 1 galon lat şi 1 galon îngust pentru sergent-major, 2 galoane late pentru plutonier, 2 galoane late şi 1 galon îngust pentru plutonier-major, 3 galoane late pentru plutonier-adjutant), paspoalate cu verde inchis, dipuse transversal pe mijlocul epoletului vestonului sau mantalei

> Uniforma de soldat Regimentul 1 Graniceri Garda - 1941
Uniformele purtate de dorobanti în timpul  celui de-al doilea război mondial (1941-1945) au fost adoptate  în anul 1939. Ele erau compuse din următoarele elemente:
• Capelă din postav kaki;
• Cască model olandez, model “Adrian” sau german de al doilea război mondial;
• Veston din postav kaki, încheiat la un rând de nasturi ascunşi. Era prevăzut cu 2 buzunare aplicate, cu clape rectangulare, la piept. Avea gulerul răsfrânt şi epoleţi din postav kaki; pe guler avea petlite culoare verde deschis
• Pantaloni din postav kaki, bufanţi sau drepţi;
• Eghilet neimpletit verde
• Manta din postav kaki, încheiată la două rânduri de câte 4 nasturi kaki, din metal. Era prevăzută cu două capace rectangulare de buzunar, laterale, dispuse înclinat. Gulerul şi manşetele erau răsfrânte;
• Moletiere din postav kaki, se purtau cu pantalonii bufanţi (pentru infanterie);
• Bocanci din piele neagră
• Cizme din piele neagră, cu carâmb înalt (pentru ofiteri);
• Centură din piele natur, cu pafta neagră, simplă sau din alamă, ornată cu o coroană;
• Hamuri din piele neagră sau natur;
• Cartuşiere din piele natur, de formă pătrată, fixate pe centură, frontal, de o parte şi de alta a paftalei. Opţional, se pot purta şi cartuşiere austriece din timpul primului război mondial;
• Port-baionetă, din piele natur, purtată pe şoldul stâng;
• Port-lopată din piele natur, pentru lopata Linemann, purtată pe şoldul stâng, în spatele port-baionetei, fixând prin curea teaca baionetei;
• Sac de merinde din doc kaki, purtat în bandulieră pe şoldul drept;
• Gamelă de formă rectangulară, din metal emailat, fixată printr-o curea pe capacul sacului de merinde. Opţional, se pot purta şi gamele de model german;
• Bidon românesc, german sau rusesc, purtat la centură;
• Mască de gaze românească (model 1932 sau 1939B), purtată într-un sac din doc kaki, sau de model german in recipient cilindric metalic, în bandulieră, pe şoldul stâng;
• Raniţă de formă rectangulară, din doc impermeabilizat kaki, cu curele din piele natur sau gri, pe capacul căreia se putea fixa casca de model olandez.

Însemnele de grad erau reprezentate prin galoane de bumbac galben (1 galon lat pentru fruntaş, 2 galoane late pentru caporal) sau din fir auriu (1 galon lat pentru sergent, 1 galon lat şi 1 galon îngust pentru sergent-major, 2 galoane late pentru plutonier, 2 galoane late şi 1 galon îngust pentru plutonier-major, 3 galoane late pentru plutonier-adjutant), paspoalate cu verde deschis, dipuse transversal pe epoletul vestonului sau mantalei

> Elemente distinctive:
- din 1906 granicerii au primit petlite din postav verde inchis, culoare schimbata in 1921 in verde dechis
- initial purtau eghileti impletiti galbeni, dar [ana la Primul Razboi Mondial se schimba cu eghileti neimpletiti verzi
- din 1919 pana in 1930 se granicerii poarta palarii tip “alpini”;
- din 1930 granicerii primesc la uniforma de ceremonie coifuri cu creasta si vultur cu aripi deschise
- prin D.R.333 / 05 februarie 1932, se introduc insemne speciale pt militarii Regimentului 1 Graniceri, de acum parte a Diviziei de Garda: eghileti impletiti din fir auriu, spicati cu verde, un cifru regal special, purtat pe epoleti, coif si cascheta, precum si, pt ofiteri, un breloc cu cifrul regal emailat verde deschis.