Forum - Asociația Tradiția Militară

[color=#000000]...din pacate incomplet.
Sursa: Kepi, Forumul "6 Dorobanti"; http://6dorobanti.ro/forum/YaBB.pl[\/b]


REGULAMENTUL DE  MANEVRĂ  ȘI  DE  LUPTĂ AL INFANTERIEI- 1909 [ch8211] [\/b]

PARTEA I  
ȘCOALA UNITĂȚILOR  [\/b]

CAPITOLUL I

ȘCOALA SOLDATULUI [\/b]

Regule generale.

1. Instrucțiunea individuală a soldatului este baza pregătirii militare; ea trebuie făcută cu cea mai mare stăruință și răbdare. O instrucțiune grăbită, neîngrijită ori necompletă dată recrutului are o înrâurire gravă asupra întregei sale pregătiri.  

2. La început, unele mișcări ale exercițiului se pot descompune, pentru ca recrutul să poată învăța mai ușor mecanismul lor.  

3. Pentru îndreptarea mișcărilor executate greșit, se comandă: La-LOC, după care soldatul reia pozițiunea dela care a plecat.


I.       SOLDATUL FĂRA ARMĂ. [\/b]


Pozițiunea soldatului. [\/b]

4.                                                                   "DREPȚl"  
Soldatul iea pozițiunea natură, liberă și nesilită, călcâiele pe aceiași linie și apropiate pe cât îi permite conformațiunea corpului; vârful picioarelor întoarse deopotrivă în afară și deschise mai puțin decat un unghiu drept; genuchii întinși, fără a-i înțepeni; corpul bine așezat pe șolduri și aplecat puțin înainte; umerii trași înapoi și deopotrivă lăsați în jos; brațele lăsate natural în jos și palmele întinse; degetul cel mare dealungul degetului arătător; cel mijlociu dealungul cusăturei pantalonului; capul sus, drept și nesilit; bărbia apropiată ușor de gât; privirea îndreptată înainte.  

5. Dacă se dă o comandă, fără a se fi comandat mai inainte "DREPȚI", soldatul iea de la sine pozițiunea "Drepți".  

6.                                                 "Pe-loc-REPAOS"
Soldatul iea pozițiunea liberă, păstrând un picior pe linia frontului. Este oprit a vorbi.  

7.                                                Soldat "Capul la dreap-TA (stân-GA)"  
Soldatul întoarce scurt capul la dreapta (stânga), păstrând poziția umerilor, fără a-l apleca.  
La [ch8220]DREPȚI[ch8221], soldatul întoarce scurt capul înainte.
Întoarcerile soldatului pe loc

8.                                                Soldat "La dreap- TA (stân-GA)"
                                                   Jumătate la dreap- TA (stân-GA)"  
Soldatul se întoarce de un sfert sau de o jumatate de sfert de cerc pe călcâiul drept (stâng) și pe vârful piciorului stâng (drept); apoi duce piciorul din urmă lângă celălalt.  

9.                                              Soldat "La stânga ' mpre-JUR"  
Soldatul se întoarce cu fața înapoi pe călcâiul stâng și pe vârful piciorului drept, ducând piciorul drept lăngă cel stăng.  

10.      "La-FRONT"


[/color]

[color=#000000]Marșul soldatului. [\/b]

11. Marșul se execută: cu pas de defilare sau cu pas de manevră.  

12. Pasul de defilare se întrebuințează numai la defilare și la darea onorului.  

Se comandă:  
                                       ..... "Pas de defilare-MARȘ"
Soldatul indoește ușor genuchiul stâng; scoate piciorul înainte, întinzând genuchiul și aplecând puțin vârful piciorului spre pământ și întors în afară; în același timp lasă greutatea corpului înainte. Piciorul este pus fără sguduire (și fără a-l rididica mai mult decât trebue pentru a dobândi lungimea pasului) la 80 cm. înaintea celui drept. Toată greutatea corpului se lasa acum pe acest picior.        
În timp când piciorul stâng este pus pe pământ, soldatul ridică puțin călcâiul drept, îndoaie ușor genuchiul, scoate piciorul cu vârful aproape de pământ, urmând cum s'a zis pentru piciorul stâng.  
În acest mod soldatul merge drept înainte, fără a încrucișa picioarele, ținând umerii pe linie și capul înainte, iar brațele mișcându-se natural.  
Iuțeala marșului este de 120 pași pe minut, la care se ajunge in mod progresiv.  

13. Pasul de manevră este pasul normal pentru mișcări și marș.  Se comandă:  
                                                               ..[ch8230]. ,,Înainte-MARȘ[ch8221]    
Soldatul nu mai întinde genuchiul și nu mai apleacă vârful piciorului, ca la pasul de defilare, însă păstreaza pozițiunea corpului, lungimea și cadența pasului de defilare.
Când instructorul voește a executa pasuI fără cadență, atunci el prevestește: ,,fără cadență".  

14.                                                  ...... "Scurtați pas-MARȘ"  
 
Soldatul face pasul pe jumătate.  

 15.                                                          [ch8230]"Pe loc-MARȘ"  
Soldatul face pasul pe loc, fără a ridica prea tare genunchii și fără a bate, păstrând însă cadența.

16. Pentru a relua marșul, se comandă:  
                                          ..... "Pas de defilare (sau Înainte)-MARȘ"
Soldatul mai face un pas pe loc și pornește apoi cu celălalt picior.
 
17.                                            [ch8230].. "Pas de atac-MARȘ"  
Soldatul mărește pasul și iuțește cadența până la 140 pași pe minut.
 
18                                                          .... "STAI"  
Soldatul mai face un pas înainte, duce piciorul din urmă lângă cel dinainte și se oprește.
 
 19.                                          ..... "Pas alergător-MARȘ"  
La comanda pregătitoare, soldatul ridică antebrațele, astfel ca să atingă ușor corpul și să fie un unghiu drept cu brațele, având palmele închise cu degetul cel mare in sus și pumnii întorși spre corp.  
La comanda săvârșitoare, soldatul pornește în pas alergător, începând cu piciorul stâng și ducând picioarele aproape de pământ fără a ridica genunchii. Brațele se mișcă în mod natural înainte și înapoi.  
Lungimea pasului alergător este de 90 cm.; iuțeala lui la început poate fi mai mică, însă în urmă poate ajunge până la 170 pași pe minut.  

20. Pentru a trece de la pasul alergător la alt pas, se comandă:  
                                                   ..... "Pas de ...... -MARȘ"  
Soldatul mai face doi pași, alergând, iar la al treilea ia pasul comandat, lasând brațele în jos și mișcându-se în mod natural.  

21.                                                    ..... "STAI[ch8221]  
Soldatul mai face doi pași, după care se oprește, iar mâinile le lasă repede in pozițiunea soldatului.

22.                                                      .... "Înapoi MARȘ"  
Soldatul duce piciorul stâng înapoi la jumătate de pas și continuă a merge până la comanda: "STAI". Mișcarea se execută pe distanțe de cel mult 10 pași.  

23.                                              ..... "Schimbați piciorul-MARȘ"  
După comanda MARȘ, soldatul mai face un pas înainte, alăturând cu repeziciune piciorul dinapoi lângă cel dinainte; apoi pornește înainte cu celălalt picior.

Întoarcerile soldatului din mers. [\/b]


24.                                         ..... "La dreapta (stânga)-MARȘ.  
(Jumătate la dreapta (stânga)-MARȘ)"
Comanda savârșitoare se dă când se pune piciorul drept (stâng) pe pământ; soldatul face cu celălalt picior un pas înainte, întorcându-se pe vârful acestui picior și continuă marșul în noua direcțiune.  
Din pasul alergător, soldatul mai face trei pași pe loc, întorcându-se în noua direcțiune, apoi continuă marșul.
 
25.                                         .... "La stânga'mprejur-MARȘ"  
Comanda săvârșitoare se dă când se pune piciorul drept (stang) pe pământ; soldatul mai face 1/2 pas cu piciorul drept și se întoarce pe vârful ambelor picioare cu fața înapoi, continuând marșul în noua direcțiune.  
Din pas alergător, soldatul face trei pași pe loc, întorcându-se înapoi și continuă marșul în noua direcțiune.  

26.                                                              ..... "La-FRONT"  
Soldatul se oprește și se întoarce la front.  
[/color]

[color=#000000]
II. SOLDATUL CU ARMA. [\/b]

[\/b]Pozițiunile armei.

27.  "La picior". Arma se ține cu varga înainte, țeava verticală, călcâiul patului pe pământ, vârful patului alături cu vârful piciorului drept, brațul drept lăsat natural în jos, arma cuprinsă cu mâna dreaptă între degetul cel mare și celelalte trei degete întinse și apropiate, degetul cel mic la încheetura ulucului cu apărătorul mâinei Mâna stângă, ca la pozitiunea soldatului fără armă.  

28.  "La umăr". Arma se ține la umăr fiind atârnată de curea pe umărul drept, țeava verticală, cu mâna dreaptă se cuprinde cureaua în dreptul țâței drepte, având degetul cel mare înapoia curelei și cotul lipit de armă. Mâna stângă, ca la pozițiunea soldatului fără armă.  

29. "Pentru onor și defilare". Arma este ținută ca la umăr, cu deosebire, că soldalul o cuprinde cu mâna dreaptă de gâtul patutui, degetul cel mare înainte, celelalte înapoi.  

30. "În cumpănire". Arma e cuprinsă cu mâna dreaptă și ridicată astfel ca mâna să vie liberă în dreptul șoldului, cotul înapoi, gura țevei aplecată la un lat de mână , de la umăr.
Mânuirea armei.

31. Înainte de a începe mânuirea armei, recruții sunt deprinși cu ținerea corectă a armei în diferite pozițiuni.  
La mânuirea armei, se va observa ca corpul să stea drept, nemișcat și nesilit.  
Este cu totul oprit de a bate pe armă, în scopul de a face ca manuirea sa fie auzita.  
Mișcările vor fi executate aproape de corp, cu regularitate și vioiciune, în cadența pasului de defilare.  

32. Arma se ține obișnuit la umăr. Piedica de siguranță se ține de regulă întoarsă la dreapta și nu se întoarce la stânga decât la încărcări și focuri.  

33.                                                    [ch8230]... "Pe loc-REPAOS"  
Sotdatul execută cele prescrise la No.6,  iar la comanda "DREPȚI", soldatul reia pozițiunea.
Pentru un repaos mai lung, se comandă mai întâi "La picior-ARM" și apoi "Pe loc-REPAOS".
 
34.                                                  De la umăr la picior:
                                                           .... "La Picior-ARM"
1) Împinge patul înainte, ridicând pumnul drept, fără a parăsi cureaua, până în dreptul bărbiei și cuprinde în același timp arma cu mâna stângă de sub înălțător.  
2) Lasă cureaua din mâna dreaptă, scoate arma de pe umăr cu cea stângă și o scoboară în jos dealungul și aproape de corp; o reapucă cu mâna dreaptă deasupra brățarei de jos și cu cea stângă deasupra celei drepte.  
3) Lasa ușor arma cu talpa patului pe pământ, ca la pozițiunea cu arma la picior, ducând în același timp mâna stângă la locul ei.  

35.                                                           De la picior la umăr:
                                                                       ..... "La umăr-ARM"
1) Ridică arma cu mâna dreaptă, țeava verticală, la un lat de mână departe de corp, în dreptul țâței drepte, întorcând-o cu varga la stânga; cotul înapoi; cuprinde arma cu mâna stângă de sub înălțător și cu cea dreaptă apucă cureaua pe dedesubt, la 25 cm. de veriga brățarei de jos, pumnul în afară.  
2) Fără a părăsi cureaua cu mâna dreaptă, așează arma la umăr cu mâna stângă, cu care apoi apucă cureaua dedesubtul celei drepte, antebrațul deasupra cartușierei.  
3) Duce mâna stângă la locul ei.
 
36.                                                 De la umăr pentru onor:  
                                       .... "Pentru onor (spre dreapta, spre stânga, înainte )-ARM"
După comanda ARM, soldatul lasă cureaua din măna dreaptă și apucă arma de gâtul patului, cum  s-a prescris la pozițiunea pentru onor; în același timp întoarce scurt capul în partea comandată, îndreptând privirea spre comandant și urmându-l cu privirea până ce trece 3 pași de el apoi întoarce capul înainte.  
Când soldatul este fără armă, se suprimă în comandă cuvântul ARM.  


37.                                                         De la pentru onor la umăr:
                                                                     ..... "La umăr-ARM"
Soldatul apucă cu măna stângă de curea în dreptul țâței drepte, trăgând-o în jos; apucă apoi cu mâna dreaptă deasupra celei stângi, ca la pozițiunea la umăr, apoi duce mâna stângă la locul ei, întorcând capul înainte, dacă l-a avut întors la dreapta sau la stânga, odată cu prima mișcare ..  


[/color] 

[color=#000000] 38.                                                          De la umăr în cumpănire:  
                                                                   .  ... "În cumpănire-ARM"
Se execută întocmai ca la picior,  cu deosebire că la mișcarea a 3-a se ia pozițiunea cu arma în cumpănire.
39.                                                       De la umăr pentru rugăciune:
                                                               ..... "Pentru rugăciune, descope-RIȚI"
Dupa comanda savârșitoare, soldatul scoate curelușa cu mâna stângă de subbărbie, apucă cu cea dreaptă de vizieră, scoate coifura, o pune în mâna stângă cu viziera la dreapta, având degetul cel mare înăuntru, iar celelalte patru în afară pe vizieră; apoi duce mâna dreaptă pe gâtul patului, luând arma pentru onor.  

40.                                                               [ch8230].."Acope-RIȚI"  
Soldatul apucă cu mâna dreaptă de vizieră, pune coifura pe cap, ridică mâna stângă ca să așeze curelușa sub bărbie; apoi duce mâinile ca la pozițiunea la umăr.  

41. Punerea baionetei se face din orice pozițiune s-ar afla soldatul și arma, de pe loc și din mers, la înștiințarea:  
"Puneți baioneta", "Scoateți baioneta[ch8221] sau [ch8220]semnal",

După punerea baionetei, arma se ia in pozițiunea avută.  
La această mișcare nu se cere uniformitate; se cere numai a se pune repede baioneta. De regulă, la punerea și scoaterea baionetei, arma se pleacă cu gura țevei înainte și în dreptul mijlocului corpului, cu varga înainte; se ține în mâna dreaptă, iar baioneta se pune și se scoate cu mâna stângă.  
Dupa punerea baionetei, arma se ia in pozițiunea avută.  [/color]

[color=#000000]Pozițiuni de adăpostire și de așteptare. [\/b]


42.                                                     ..... "ÎN GENUNCHI"  
Soldatul se oprește, dacă este în marș; apoi scoate arma de la umăr, apucând-o cu mâna dreaptă deasupra înălțătorului; face un pas înainte cu piciorul stâng; se lasă pe genunchiul drept; așează arma cu patul pe pământ în dreptul călcâiului piciorului stâng și înaintea piciorului drept, iar mâna stângă o pune pe genunchi.  

43.                                                       [ch8230]."AȘEZAT"  
Înapoia unui mic adăpost, în loc de pozițiunea în genunchi, soldatul poate lua pozițiunea așezată pe coasta stângă, care este mai puțin abositoare și mai mult acoperită.  

44.                                                   ......"La umăr-ARM"
Soldatul se scoală în picioare, aducând piciorul drept lângă cel stâng și ia arma la umăr.  

45.                                                        ..... "CULCAT"  
Soldatul se oprește, dacă este în marș ;  scoate arma de pe umăr, apucând-o cu mâna dreaptă deasupra înălțătorului și o apleacă puțin înainte și spre stânga; face un pas înainte cu piciorul stâng, se lasă succesiv pe genunchiul drept și apoi pe cel stâng, sprijinindu-se pe mâna stângă și apoi pe antebrațul stâng; lasă corpul pe pământ și pune arma cu mâna dreaptă între brățara 1-a și a 2-a pe antebrațul stâng, care vine în fața corpului, cotul drept pe pământ.

46.                                                        ..... "La umăr-ARM"  
Soldatul pune arma în mâna stângă, gura țevei ceva ridicată, se sprijină în mâna dreaptă, trage piciorul drept și înainte, cât se poate mai aproape de pământ, fără a ridica partea de sus a corpului. Se sprijină pe mâna dreaptă, se ridică în sus pe genunchiul drept, scoate piciorul stâng înainte, așezându-l cu talpa pe pământ; apoi se scoală repede în picioare, aducând piciorul drept lângă cel stâng și ia arma la umăr.
[/color]

[color=#000000]Încărcarea și descărcarea armei.[\/b]

47. Soldatul va fi deprins a încărca arma repede și sigur din orice pozițiune a corpuIui. Pentru aceasta, exercițiul încărcării și descărcării va fi îndelung repetat.      
 
48. Arma fiind la umăr, se comandă:  
                                                       [ch8230]."Încărcați-ARM"
La comanda pregătitoare, soldatul deschide cu mâna stângă cartușiera din stânga.  
La comanda săvârșitoare, soldatul face jumătate întoarcere la dreapta și duce piciorul drept pe noua linie, la 25 cm. spre dreapta.  
În același timp cu întoarcerea, mâna dreaptă ridică cureaua până în dreptul bărbiei împinge patuI înainte, mâna stângă prinde arma de sub înălțător, mâna dreaptă lasă cureaua, iar cea stânga o scoate de pe umăr și o apleaca înainte, astfel ca gura țevei să vină la înălțimea umărului drept, colțul patului în dreptul șoldului drept; deschide piedica de siguranță, deschide camera. Duce mâna dreaptă pe sub armă și scoate un încărcător din cartușiera stângă ,  îl introduce în cameră, apăsându-l în jos până când aude țăcăneala opritorului. Închide camera și apucă arma de gâtul patului.  
           
49.                                                     ..... "În genunchi încărcați-ARM"  
La comanda pregătitoare, soldatul deschide cu mâna stângă cartușiera din stânga.  
La comanda săvârșitoare, soldatul ia pozițiunea de așteptare în genunchi, ținând arma și executând încărcarea ca la No. 48, după care așează arma cu talpa patului pe pământ, ca la No. 42.  

50.                                                           ....."Culcat încărcați-ARM"  
La comanda pregătitoare, soldatul deschide cu mâna stângă cartușiera din dreapta.        
La comanda săvârșitoare, ia pozițiunea de așteptare culcat (daca nu o avea); așează în același timp arma în mâna stângă (fără ca gura țevei să atingă pământul), cuprinzand-o de sub înălțător; apoi execută încărcarea ca la No.48, luând însă încărcătorul din cartușiera din dreapta; apoi așează arma în pozițiunea de la No.45.  

51.                                                                ..... "La umăr-ARM"  
La comanda prevestitoare, soldatul închide piedica de siguranță și cartușiera, iar la comanda săvâșitoare ia arma la umăr, sau se ridică ca la No.44 și 46, dacă era în poziția în genunchi sau culcat.  

52. Când se comandă încărcarea, din orice pozițiune, și soldatul are deja arma încărcată, el ia pozițiunea de încărcare (dacă nu o are) și execută cele, prescrise a No. 48, 49 și 50.  

53. Când voim a încărca armele mai înainte de momentul deschiderii focului, atunci, pentru siguranță, fie de pe loc, fie din mers, se va comanda și se va executa încărcarea astfel:  
.... "În sus încărcați-ARM"
Soldatul, fiind în picioare sau în genunchi, aduce arma oblică înaintea pieptului, cu gura țevei spre stânga și în sus; apoi încarcă, închide piedica de siguranță și ia arma în pozițiunea în care se afla înainte de încărcare.  
     
54. Pentru descărcarea armei, fie de pe loc, fie din mers, se comandă:  
                                                         ..... "Descărcați-ARM"
Soldatul ia arma ca la No.53, trage mâna stângă înapoi, astfel ca degetul cel mare să vină deasupra deschiderei cutiei închizătorului, iar cu mâna dreaptă trage încet închizătorul; ia cu mâna dreaptă cartușul oprit sub degetul cel mare al mâinii stângi, iar dacă mai sunt și alte cartușe, apasă cu degetul cel mare al mâinii drepte nasturele opritorului, cand încărcătorul sare din magazie, oprindu-se cu degetul cel mare al mâinii stângi; cu mâna dreaptă îl scoate și îl pune în cartușieră, închide camera, destinde arcul percutorului, închide piedica de siguranță și ia arma la umăr.[/color]

[color=#000000]Darea focului. [\/b]

55. Sunt doua feluri de focuri: foc de voie (rar sau repede) și foc de salvă.
 
56. Focul se poate executa, fie comandându-se mai întâi încărcarea, fie de-a dreptu1.
 
În acest din urmă caz se comandă:  
a) Drept înainte (1/2 la dreapta ...în genunchi, culcat ). Foc de voie (rar, repede). Asupra infanteriei, (cavaleriei, artileriei), la 800 m. "ÎNCEPEȚI" ..  
b) Drept înainte (1/2 la stânga ... în genunchi, culcat). Foc de salvă. Asupra infanteriei la 1000 m. "LA OCHI, - DAȚI FOC".  

57. Focul de voie se poate executa și cu cartușe numărate, ceea ce se va arăta în comandă.
 
58. La indicarea direcțiunii, soldatul se întoaree într-acolo. La comanda: "Foc de  voie," sau "Foc de salvă[ch8221] , soldatul ia pozițiunea de încărcare și încarcă repede arma, (dacă nu o are); la darea distanței, așează înălțătorul; la indicarea țintei, se uită la obiectiv.  
După "ÎNCEPEȚI", soldatul începe a trage liniștit  și cu băgare de seamă.  

59. La focul de salvă, dupa comanda "LA-OCHI", soldatul ridică arma la ochi; după "Dați", el ridică ușor linia de ochire, în punctul de ochire, luând sprijin pe întâia piedică a trăgaciului; după "FOC", apasă pe a doua piedică, dând foc; apoi ia arma la "Încărcare", deschide camera, încarcă arma, (dacă nu mai are cartușe în ea) și închide camera.
 
60. Pentru încetarea focului, fie de voie, fie de salvă, se comandă "ÎNCETAȚI", după care soldatul nu mai trage, ia arma în pozițiunea de încărcare, o încarcă, (dacă nu mai are cartușe în ea) și culcă  înălțătoru1.  

61.                               ...... "La umăr-ARM"  
La comanda prevestitoare, soldatul închide piedica de siguranță și cartușiera, iar la comanda săvârșitoare ia arma la umăr. Dacă era în pozițiunea de "În genunchi" sau "culcat", se ridică și ia arma la umăr.  

62. Înainte și după orice exercițiu, cu sau fără cartușe (de exercițiu, tragere redusă, manevră sau de răsboiu), se va face inspecțiunea cartușierelor și armelor. Se comandă:  
                                ....."Deschideți cartușierele". "Pentru inspecție-ARM".
Soldatul ia arma ca la No. 53, deschide închizătorul și o în cumpănire, instructorul inspectează cartușierele și apoi armele, uitându-se în țeavă ..  
După inspecțiune, fiecare soldat închide închizătorul și piedica de siguranță; ia arma la umăr și închide cartușierele.  

Marșul și mișcările soldatului cu arma. [\/b]

63. Marșul și toate mișcările prevăzute la paragraful I se execută după aceleași norme și comenzi, arma purtându-se la umăr.
 
64. La comanda:  
                                                  ..... [ch8220]Pas alergător[ch8221]
Soldatul ia arma în cumpănire și apucă cu mâna stângă teaca baionetei (și unealta portativă, dacă o are), ținând-o eu vârful înainte.  
La oprire, soldatul ia arma la picior.[/color]

[color=#000000]III. SOLDATUL ÎN LUPTĂ. [\/b]

Regule generale. [\/b]

65. Soldatul în luptă devine "trăgător".

66. Numai prin instrucțiunea individuală se poate învăța trăgătorul a merge, a se folosi de teren și a da focuri eficace în luptă; de aceea, instrucțiunea individuală a trăgătorului în lupta se va face în plin și în tot timpul serviciului miIitar al soldatului.  

67. Instrucțiunea individuală a trăgătorului se va începe de îndată ce recrutul a învățat puțin marșul, mânuirea armei, încărcările și focurile din toate pozițiunile.
 
68. La început, se va arăta recruților o mică luptă, cu soldații vechi, pentru ca ei să vadă ce este aceasta și să capete noțiunea sau ideea luptei.
 
69. Instrucțiunea individuală a trăgătorului cuprinde: folosința terenului, mișcările trăgătorului, deprinderea vederei, focurile și asaltul.  

Folosința terenului de către trăgător.

70. Instructorul arată recrutului, străbătând cu el terenul, adăposturile ce-l apără de gloanțele inamicului acelea care îl ascund de vederile lui, precum și modul de a se folosi de ele în timpul mersului și al tragerii.  

71. De gloanțele inamicului apără sprâncenele de teren, valurile de pământ de cel puțin 0,75 cm. de grosime, copacii mai groși de 0,50 cm. zidurile de piatră de 0,35 cm. și cele de cărămidă de 0.75 cm. grosime, etc.  

72. De vederile inamicului ascund: culturile înalte, gardurile, ulucele, crânguriIe, viile, trestiile, etc.  

73. Pentru a învăța pe recrut folosirea adăposturilor, i se arata o țintă anumită (un soldat ce însemnează pe inamic) și este învățat cum să se folosească de adăposturi (val, șanț, groapă, vale sau deal, grămezi de pământ, de piatră, drum în săpătură sau umplutură, copaci, tufișuri, șosele, ziduri, ferestre, uși, garduri, împrejmuiri de lemn, de fier, culturi, clăi, etc.), astfel ca sa vadă bine pe inamic de dinapoia lor și să poată trage asupra lui, cât se poate mai ascuns și cu arma sprijinită.  
Soldatul va fi învățat, că sprijinirea armei pe un sprijin oarecare al terenului mărește foarte mult eficacitatea focului său.  

74. În folosirea adăposturilor, soldatul este dator, ca să caute mai întâi a vedea și a ochi bine pe inamic și numai după aceea să caute, dacă se poate, a se adăposti de focurile lui.  
Cât timp însă soldatul nu are nevoie să tragă foc el se va adaposti cat mai bine de vederile și de loviturile inamicului, dar fără a-l pierde din vedere.  
În principiu trăgătorul, de îndată ce s-a oprit, trebuie să se culce la pământ.  
 
75. Soldatul va fi învățat cum trebuie să se folosească de sacul eu nisip   și de unelta portativă, în scopul de a îmbunătați diferitele adăposturi, care sa-i înlesnească tragerea. De asemenea, recrutul va fi învățat cum trebuie să înlăture acele părți din adăposturi, care îi împiedică vederea și tragerea, cum sunt tufișurile, ierburile, crengile, culturile, etc.  

76. Soldatul trebuie să știe că un adăpost se părăsește de îndată, dacă îi împiedică vederea țintei, ori nu-i îngăduie o tragere bună. Din contra, un adăpost oricât de mic, oricât de neînsemnat ar fi, dacă permite tragerea asupra obiectivului, trebuie ocupat .

Mișcările trăgătorului în luptă.[\/b]

77. Instructorul va arăta recrutului o direcțiune și un obiectiv și-1 va învăța, cum să înainteze până la el și cum să se adăpostească.  
Soldatul va porni repede în direcțiunea indicată, ținând arma cum îi va veni mai bine. În teren acoperit de vederile inamicului, el va merge în pas normal, iar în teren descoperit și bătut de focul inamicului, va merge în pas alergător, sărind cu agerime peste șanțuri, gropi, garduri, ziduri, etc.  
Când ajunge aproape de o creastă bătută de focuri, el ia repede pozițiunea "culcat" și se silește, târându-se pe brânci, ca să ajungă la creastă, să caute ținta, să-și sprijine arma, să se pregăteasca de tragere și să înceapă focul.
 
78. Exercițiile mișcărilor trăgătorului se vor face pe tot felul de terenuri, din ce în ce mai accidentate și mai acoperite.  

[/color]

[color=#000000]Deprinderea, vederii trăgătorului.[\/b]

79. Prin exercițiu se poate întări puterea de vedere a soldatului și a se deprinde să descopere repede și sigur cele mai mici ținte, oricât de ascunse ar fi.  

80 Exercițiul se execută de la distanțe mai mici și cu ținte mai mari, apoi distanțele se măresc treptat și țintele se micșorează.  

81. Se trage atențiunea soldaților asupra gradului de vedere a diferitelor feluri de ținte, așezate pe fonduri de culori diferite și asupra influenței luminei asupra lor.  

82. Odată cu acest exercițiu, se execută și exercițiile pentru apreciarea distanțelor și așezarea înălțătorului în mod corespunzător la acele distanțe.
 
83. Exercițiile se fac mai întâi din pozițiunea "în picioare", apoi "în genunchi" sau "așezat" și în urmă "culcat".

Focurile trăgătorului în luptă. [\/b]

84. Instructorul va trebul mai întâi să facă din recrut un trăgător foarte disciplinat, învățându-l:  
- Să păstreze pe linie cea mai mare tăcere.  
- Să aibă necontenit ochii Ia inamic, iar urechea la capul grupei sale.  
- Sa fie cu mare băgare de seamă la orice ordin și să-l execute imediat.  
- Sa înceteze focul îndată ce s-a comandat, sau s-a dat semnaluI, sau s-a fluierat, sau când a trecut înainte capul plotonului ori al grupei sale.  

85. Apoi din fiecare recrut, instructorul este dator să facă un bun trăgător, conștient, ager și cu inițiativă, care să poată trage bine, chiar când rămâne singur. Pentru aceasta, tragatorul va fi învățat:  
- Să se folosească bine de teren, adăpostindu-se și sprijinindu-și arma.  
- Să descopere repede ținta.  
- Să facă față țintei.  
- Să se oprească înainte de a trage, iar nu să tragă mergând.  
- Să încarce repede din orice pozițiune.  
- Să aprecieze distanța.        
- Să așeze înălțătorul.  
- Să tragă foc numai când crede că va lovi ținta.  
- Să aleagă punctul de ochire după bătaia armei, după starea vremei și după cum ținta stă, ori se mișcă.  
- Să tragă foc când s-a liniștit.  
- Să nu tragă repede, când nu este nevoie și să caute rezultatul mai mult în destoinicia ochirii și a tragerii decât în repeziciunea focurilor.  
- Să cunoască misiunea grupei sale, a plotonului și a companiei.  
- Să fie totdeauna în legatură cu camarazii săi din grupă, prin vedere sau cel puțin prin auz.  
- Să-și aleagă singur pozițiunea de tragere, trecând la nevoie putin mai înainte ori înapoi, ori la dreapta, ori la stanga, fără a ieși din direcția generală a liniei și fără a împiedica pe camarazii săi.  
- Să-și improvizeze singur ori după ordin un sprijin pentru armă și un adăpost pentru sine.  
- Să-și economiseasca munițiunile și să strângă când poate munițiunile de la cei căzuți sau răniți aproape de el.  
- Să observe mereu atât efectul focului inamicului cât și pe acela al lui propriu.  
- Să stea brav, neclintit și liniștit sub focul inamicului.  
- Să înceteze focul îndată ce a dispărut ținta.  
Toate aceste scripturi și deprinderi formeaza "disciplina focului și catechismul trăgătorului". Izbânda luptei cu focuri depinde în prima linie de destoinicia și disciplina trăgătorului.
       
86. Instructorul va așeza pe diferite terenuri; la distanțe cunoscute numai de el oameni izolați, șiruri sau grupe, care, folosindu-se de teren ca în luptă, să apară ca ținte și să se miște după semnele sau semnalele instructorului, pentru ca astfel recruții să învețe toate deprinderile de mai sus.  

87. Fiecare deprindere va fi controlată și judecată pe rând, una cate una și cu deamănuntul.  
De îndată ce soldatul a căpătat oarecare îndemânare, judecarea se va face după ce el a tras foc.  

Asaltul cu baioneta [\/b]

88. La comanda: "Pentru asalt" soldatul fiind pe loc sau în mers, pune baioneta, ia arma în cumpănire și pornește cu pasul de atac. (No. 17 ).  
La "Năvăliți-URA", ia arma la mână și, în pas alergător, se aruncă asupra inamicului, strigând neîncetat: [ch8220]URA[ch8221].
 
89. La comanda sau semnalul "STAI", soldatul se oprește și ia arma în pozițiunea de încărcare.

[/color]

[color=#000000]CAPITOLUL II [\/b]

ȘCOALA PLOTONULUI (grupei) [\/b]

Regule generale. [\/b]

90. Un număr de 8 oameni formneaza o grupă ...  
Plotonul se numără de la dreapta la stânga și se împarte în grupe de 4 șiruri.  
Plotonul trebuie să aibă cel puțin 4 grupe (32 soldați) și cel mult 8 grupe (64 soldati). Un ploton poate avea o grupă mai mult sau mai puțin decât altul.  
Un număr de 2, 3 sau 4 grupe formează o secție.  
Grupele ca și secțiile se numerotează de la dreapta la stânga.  

91. De regulă, comanda pentru luarea unei formațiuni este însăși denumirea acelei formațiuni.  

92. Mijloacele de execuțiune ale unei formațiuni se lasă la facultatea comandantului, acolo unde ele nu sunt indicate.  

93. Când plotonul este pe loc, el execută mișcările pe loc; dacă este în mers, fracțiunea de bază scurtează pasul până se termină mișcarea, după care comandantul plotonului comandă reluarea pasului sau "STAI".  

94. Orice mișcare se execută totdeauna înainte, când nu se comandă altfel.  
De asemenea, baza mișcărei este totdeauna pe fracțiunea din dreapta sau din cap, când nu se comandă pe alta, sau nu este prevazută pe centru.
 
95. Când unitatea se rupe și fracțiunile trebuiesc să execute mișcări deosebite sau independente, ele se execută după comanda capilor de fracțiuni.
 
96. La exerciții comandantul plotonului ocupă locul ce-i convine mai bine.
 
97. Instrucțiunea plotonului este precedată de aceea a grupei, care se face dupa aceleași reguli.

I.      PLOTONUL (grupa) ÎN ORDINE DE MANEVRĂ. [\/b]

Formațiuni de manevră. [\/b]

Plotonul în linie.[\/b]

98. Plotonul fiind împrăștiat, se formează în linie pe două  rânduri, după comanda:  
                                                       "Ploton in linie[ch8221]
Soldații se așează înapoia instructorului pe două rânduri la un lat de mana de la cot la cot, după înălțime, de la dreapta la stânga și se numără; rândul al doilea la departare de 0,75 m. de la întâiul, măsurat de la raniță la piept.  
La un număr nesoț de soldați, se lasă la flancul stâng un șir stingher.  
Când trebuie a se forma plotonul numai pe un rând, se comandă:  
                                                         "Ploton în linie pe un rând[ch8221]
Pentru trecerea de la plotonul în linie pe 1 rând la plotonul în linie pe 2 rânduri și viceversa, se comandă:  
                                              "Ploton pe 2 rânduri (pe 1 rând )-MARȘ"
Mișcarea se execută pe centru, îndesind (rărind) spre stânga și spre dreapta; soldații cu număr soț trec în spatele celor nesoț (sau la stânga lor). [/color]