Forum - Asociația Tradiția Militară

Un renumit expert in uniformologie si-a exprimat dubiile in legatura  corectitudinea uniformelor de pompieri de la 1848, in special cu caschetele gri, purtate de catre membri ai ATM la Ziua Drapelului.
Suntem in masura sa demonstram cu documente rigurozitatea care ne caracterizeaza, aducand astfel inca o contributie la cercetarea istorica in acest domeniu.
Generalul Starov a prevazut in Proiectul de Formiruirea Comandei de Foc supt numire de Roata de Pompieri Bucuresci, redactat in anul 1833 si aprobat de catre domnitor in 1835:
“in loc de chivere, toate cinurile vor purta sepci de postav sur, cu betelie fata gulerului, cu cozoroc de piele si inainte cu tenechea alba.”
In Moldova, stat ce in perioada Regulamentului Organic incepuse sa aiba similitudini de regulamente cu Muntenia, se stabilise in 1835 prin Proectul pentru formarisirea comandei de foc pentru orasul Esi, promulgat de catre Domnitor la 17 iunie 1836:
Tabla nr.4  - Forma imbracamintei: “in loc de chivere…vor purta sapce de postav sur cu lampas vanat, cozoroc de piele, …”. Ele pot fi vazute intr-o imagine de la o reconstituire facuta in anul 1935:

                             

In Muntenia au mai aparut mici modificari intre prevederile proiectului din anul 1835 si cele adoptate in final pt uniformele introduse abia in 1844:
“Art. 14. Forma îmbrăcămintei ofițerilor acestei roate va fi întocmai ca și a infanteriei oștirei, cu deosebire numai că mondirurile  vor fi scurte și cei de la Agie să aive la mondir și pantaloni paspoal roșu iar cei de pe la Comisii în fața văpselei Comisiilor.
Chiverile vor fi căști de alamă  cu coadă de păr negru pe creastă și cu pajere în frunte; iar rangurile de jos în vremea slujbei focului cu pantaloni de postav în doi peri și spențerile de postav civit, încinsi cu chingă de piele și în cap cu căști de alamă fără creastă, cu numărul despărțirei în frunte, afară de ai Agiei, care vor avea pajeri în fruntea căștii în loc de număr, iar la front vor avea uniformă mondir scurt și pantaloni de postav civit cu paspoal, precum s-a zis mai sus, cu căști de alamă. Unter ofițerii cu tesac și teacă de baionetă iar soldații numai cu teacă de baionetă, pe portupce patrontași, și cureaua de patrontaș peste umăr încrucișate pe piep și puștile cu baionetă. Vara vor purta pantaloni de pânză și în toată vremea , când nu vor fi în slujbă, mantale de postav în doi peri sau vara chite de pânză. Îmbrăcămintea rangurilor de jos și a toatei amunitiei se deslușește in tabla No.3”
Se observa ca se renunta la galoanele albe, adoptandu-se cele galbene ca si pt restul ostirii. De asemenea, se renunta la mansetele si gulerele de culoarea specifica, optandu-se pt limitarea culorii specifice doar la paspoale.
Aici nu se mai mentioneaza explicit „sapca cea rotunda”, dar tabla no.3 este edificatoare in acest sens:
“Tabla pentru lucrurile si materialurile pentru imbracamintea cinurilor de jos a toata roata de pompieri: Pozitia 2. – Lucruri de doui ani – articolul al 10-lea: … sapca de postav sur / 1 pentru om / 1 Leu 20 Bani” .
Sunt vizibile in cele doua imagini de mai jos, reprezentand Focul cel Mare din Bucuresci din anul 1847, printre pompierii cu coifuri caracteristice, si cativa, intre care si un ofiter, care poarta “sapca cea rotunda”.

                           

De altfel,  Alessandru Pelimon descrie tinuta pompierilor care au participat la batalia din Dealul Spirii in lucrarea sa “Revolutiunea Romana din anul 1848”, Bucuresti 1848: “cu sapca cea rotunda pe cap, cu curele negre incrucisate pe piept, de care era atarnat patrontasul dindarat si cu puscile incarcate, si mai avand fiecare om cate 60 de patroane”
Aceste uniforme au fost din nou modificate in anul 1849.

ATM a evoluat la Ziua Imnului, in 29jul10, in uniformele Companiei de Pompieri Bucuresci, de pe langa Agie, din 1848. Am fost intrebati de catre mai multi pasionati de uniforme istorice, de ce reconstituitorii nostri purtau peste tunica, pe langa curelele diagonale incrucisate pe piept, si centura => vezi http://www.traditia-militara.ro/forum/YaBB.pl?num=1280410131.  
Intrebarea este justificata prin faptul ca porte-epee-ul se afla pe una dintre diagonale (soldul stang), iar cartusiera pe cealalta (soldul drept) - pe centura nu se afla nici un alt accesoriu.
Este adevarat ca, in conditiile in care militarul este echipat si cu cele doua diagonale, rolul centurii, altul decat estetic si de traditie, nu este cunoscut.
In albumul Muzeului Militar National “Uniformele Armatei Romane 1830-1930” – Bucuresti 1930, infanteria munteana este reprezentata cu doua diagonale si centura de catre Potocki atat in plansa pt perioada dupa anul 1831 (a), pt perioada dupa anul 1837 (b), cat si cea in cea pt anul 1847 (c).

a)            b)            c)

Aceasta din urma, in care centura nu se poate vedea foarte bine, este facuta dupa lucrarea Colonelului A.Banov “Planurile si Figurile Scoalei Recrutilor”, Litografia lui G.Venrih, Bucuresti 1847 - acolo, toate imaginile infatiseaza militarii cu centura, dar nu totdeauna cu ambele diagonale.
Col. Cristian M. Vlădescu scria in cartea sa "Uniformele armatei române. 1830 – 1945", Editura Meridiane, București, 1977, la pagina 15, despre modificarea uniformelor din 1843: “Se purtau diagonalele duble, cu cartusiera si centura, iar din 1851, fara centura.”
La aceeasi pagina este reprodusa o plansa cu Infanteria Romana din Tara Romaneasca din Albumul Bielz-Danielis, din 1852, care infatiseaza trupa cu diagonale incrucisate, dar fara centura. Din pacate, anul indicat in explicatie, 1843, este eronat, intrucat drapelul din imagine poarta in colturi cifra domneasca (totdeauna initiala prenumelui) a Principelui Barbu Stirbei, inscaunat in iunie 1849, nu a fratelui sau, principele Gheorghe Bibescu, domnitor al Tarii Romanesti in momentul izbucnirii revolutiei de la 1848.